Subscribe:

marți, 18 august 2009

Anul bisericesc si cele trei mari perioade ale sale


Spre deosebire de anul civil, care incepe la 1 ianuarie, anul biseri­cesc incepe la 1 septembrie, pentru ca, dupa traditia mostenita din Le­gea Veche, in aceasta zi (care era si inceputul anului civil la evrei) s-a in­ceput creatia lumii si tot in aceasta zi si-ar fi inceput Mantuitorul acti­vitatea Sa publica, atunci cand a citit in sinagoga cuvintele proorocului Isaia (cap. LXI, 1-2), care profeteau despre Sine : "Duhul Domnului peste Mine, pentru ca M-a uns ca sa binevestesc saracilor..., sa vestesc anul milei Domnului" (Luca IV, 18-19).
La romano-catolici anul bisericesc incepe cu prima duminica din Advent (Adventus), adica duminica cea mai apropiata de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru saptamani inainte de Craciun.
Ca mijloc de comemorare a vietii si a activitatii rascumparatoare a Mantuitorului, anul bisericesc ortodox are in centrul sau sarbatoa­rea Sfintelor Pasti si se poate imparti in trei mari faze sau perioade, nu­mite dupa cartea principala de slujba, folosita de cintaretii de strana in fiecare din aceste perioade, si anume :
a) Perioada Triodului (perioada prepascala)
b) Perioada Penticostarului (perioada pascala)
c) Perioada Octoihului (perioada postpascala).
Fiecare din acestea cuprinde un anumit numar de saptamini.
a) Timpul Triodului tine de la Duminica Vamesului si a Fariseului (cu trei saptamani inainte de inceputul postului Pastilor) pana la Dumi­nica Pastilor (total 10 saptamani).

b) Timpul Penticostarului tine de la Duminica Pastilor pana la Du­minica I-a dupa Rusalii sau a Tuturor Sfintilor (total opt saptamani).

c) Timpul Octoihului tine tot restul anului, adica de la sfarsitul pe­rioadei Penticostarului pana la inceputul perioadei Triodului. Este cea mai lunga perioada din cursul anului bisericesc.
Durata ei variaza intre 40-26 saptamani, fiind in functie de data Pastilor.
Fiecare din aceste trei perioade sau faze ale anului bisericesc are in centrul ei un moment liturgic, catre care graviteaza toate celelalte sarbatori ale ei, si anume:
Octoihul are ca sarbatoare centrala (culminanta) Nasterea Domnului, urmata de Boboteaza (ambele aceste sarbatori se sarbatoreau la inceput in aceeasi zi) ;
Triodul culmineaza cu Vinerea Patimilor ;
Penticostarul se incepe cu Pastile si se incheie cu Rusaliile (Pogorarea Sfantului Duh).Perioada Octoihului comemoreaza si sarbatoreste evenimen­tele dinainte de venirea Mantuitorului, pana in ajunul Patimilor Sale ; cu alte cuvinte, reinnoieste activitatea profetica a Domnului, in care El a dat lumii invatatura divina a Evangheliei Sale.
Perioada Triodului reinnoieste oficiul arhieresc al Mantuitorului sau activitatea Sa de Mare Preot, indeplinita mai ales prin Jertfa, adica prin Patimile si moartea Sa pe Cruce.
Perioada Penticostarului reprezinta si celebreaza timpul dintre invie­re si inaltarea in slava a Domnului, urmata de pogorarea Sfantului Duh si intemeierea Bisericii crestine.
Prin urmare, in cursul fiecarui an bisericesc, ni se reprezinta si se reinnoieste (comemoreaza) intreaga viata si activitate a Domnului, in toate cele trei laturi sau aspecte ale misiunii Sale : cea de invatator (profet), cea de arhiereu (mare preot) si cea de imparat sau biruitor al pacatului si al mortii.

0 comenteaza: