Subscribe:

marți, 24 februarie 2009

Scurt istoric al Episcopiei Buzaului Si Vrancei


Episcopia Buzăului este atestată documentar la 1525, în timpul lui Radu de la Afumaţi, data cea mai probabilă a înfiinţării sale fiind considerată anul 1500, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Astfel, oraşul a devenit reşedinţă episcopală.

În 1507, Buzăul figurează (sub numele de Boza) pe o hartă, realizată de Nicolaus Germanus. La acea vreme, oraşul era al patrulea ca mărime din Ţara Românească, şi important partener comercial al Braşovului. Între 1503 şi 1515, negustorii din Buzău au comercializat marfă în valoare de 2.245.835 aspri (o monedă otomană). Un document datat 1536 arată că oraşul era administrat de un judeţ (primar) şi 12 pârgari aleşi.Complexul episcopiei este legat de centrul oraşului şi de parcul Crâng (la vremea aceea, o pădure mare aflată lângă oraş) de o reţea subterană de tunele, care datează din secolul al XVI-lea. Rolul acestor tunele era acela de stocare a proviziilor şi de a furniza o cale de evacuare a cetăţenilor în caz de pericol.

În anul 1571 a fost construită mănăstirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. Mănăstirea este denumită a "Banului", după numele dregătoriei ctitorului, din 1618. În 1722, biserica a fost rezidită de Andreiana, soţia lui Şerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea Bisericii a participat şi Gheorghe Tattarescu. Din 1575 datează cea mai veche atestare a Bazarului - al doilea din Ţara Românească - piaţă permanentă cu dughene, prăvălii, pivniţe, magazii. Oraşul era la acea vreme compus din patru părţi principale: episcopia, mănăstirea Banului, târgul vechi şi oraşul, ultimul aflat între mănăstire şi episcopie.

În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, 18.000 de sârbi s-au stabilit în Ţara Românească. Câteva familii au venit în Buzău, construindu-şi casele într-o zonă de lângă râul Buzău, cunoscută până astăzi sub numele de Sârbi. Ulterior, în anii 1792-1838, mulţi refugiaţi bulgari s-au stabilit în acelaşi cartier.Datorită similitudinilor între limbile vorbite de cele două grupuri etnice, localnicii au numit şi pe noii veniţi tot sârbi. Bulgarilor li s-a dat pământ în apropierea râului, unde au înfiinţat grădini de zarzavaturi.

0 comenteaza: