Subscribe:

sâmbătă, 27 septembrie 2008

Cuvant impotriva militantilor pro-avort !


Împotriva afirmațiilor făcute de către militanții pro‐avort, sarcina nu implică
doar femeia şi propriul ei trup. Sarcina este o relație creată între mamă şi ființa unică, personală care trăieşte şi se dezvoltă în ea. Fie că recunoaşte sau nu acest lucru, propria ei viață îi aparține lui Dumnezeu şi se află în întregime sub puterea Lui. Acelaşi lucru este adevărat, implicit şi în mod necesar, şi în ceea ce priveşte copilul cel nenăscut.
Creştinii ortodocşi din S. U. A. trăiesc într‐o societate în care 6 % din tinerele
femei au făcut cel puțin un avort la vârsta de 15 ani, iar numărul acestora creşte.
Sarcina la adolescente nu constituie singurul motiv pentru avort, însă este unul
major. Biserica trebuie să‐i învețe pe cei tineri şi pe cei bătrâni laolaltă însemnătatea
sexualității şi necesitatea responsabilității sexuale. Ea trebuie să facă tot posibilul
pentru a convinge tinerii creştini că activitatea sexuală îşi are locul potrivit doar în
contextul unei uniri binecuvântate, heterosexuale şi conjugale. Biserica mai trebuie
să accentueze responsabilitatea tatălui, deplină şi egală moral, spiritual şi financiar,
în orice situație în care este conceput un copil. O astfel de instruire nu ar trebui
lăsată în seama şcolilor sau a altor organizații din cadrul societății noastre, căci
acestea au dovedit adesea că subminează valorile etice creştine. Răspândirea
necontrolată a SIDA, datorată astăzi în mare parte opțiunii majoritare pentru aşa
numita “viață sexuală sigură”, în defavoarea principiului moral autentic.
Dar nu este de ajuns ca noi creştinii să mărturisim doar poziția tradițională a
Bisericii față de problema avortului. Trebuie făcut orice efort pentru ajutarea
copiilor nedoriții sau abuzați care nu pot sau nu ar trebui crescuți în familia lor de
origine. Aceasta însemnă oferirea de suport financiar unde e nevoie, şi pentru
mamă şi pentru copil, şi eforturi pentru ca legislația să faciliteze cu responsabilitate
procedurile pentru adopție în toată țara. Pe scurt aceasta înseamnă că nu putem
condamna avortul în chip rezonabil dacă nu vrem să ne asumăm responsabilitatea
pentru bunăstarea copiilor nedoriți ce se nasc, indiferent de sănătatea lor, de
capacitatea mintală sau de mediul rasial.
Vorbind de dimensiunile responsabilității creştine în Biserică şi în întreaga
lume creată de către Dumnezeu, Sfântul Pavel ne‐a oferit o imagine ce se aplică
atât responsabilității noastre față de cei ce aleg avortul, cât şi față de cei care vor fi
victimele lui: “Aşa şi noi, cei mulți, un trup suntem în Hristos şi fiecare suntem
mădulare unii altora” (Romani 12, 5).
Dacă refuzăm să aplicăm această imagine problemei avortului, îl trădăm nu numai
pe cel nenăscut, dar şi pe însuşi Autorul vieții. {i invers, a oferi sprijin material
adecvat şi îngrijire iubitoare “unora ca aceştia”, înseamnă a‐I arăta respect şi a‐I
sluji Lui.

1 comenteaza:

Sorin Micuţiu spunea...

Am să vă spun pe scurt o poveste tristă, dar adevărată.

Am "cunoscut" o MAMĂ, ce a adus pe lume şapte copii. La al şaptelea copil, medicul i-a spus: "Trebuie să faci avort, trebuie să alegi astăzi între tine şi acest copil". MAMA aceasta, a spus "NU" Între ea şi copil, l-a ales pe Dumnezeu şi Dumnezeu a binecuvânt această hotărâre cu un băiat. De la naştere a mai trăit un an, hrănindu-şi copilul cu aceeaşi dragoste unică, despre care numai o MAMĂ poate vorbi. În ziua în care copilul a împlinit un an, exact în aceeaşi zi, Dumnezeu, a încununat fruntea acestei MAME cu laurii veşniciei, pentru acel "NU" hotărât....

Mamelor, spuneţi "NU", avortului!

Mulţumesc MAMĂ!
Dacă nu ai fi spus "NU"...........MULTUMESC!.....