Subscribe:

joi, 29 mai 2008

Un nou ocrotitor al Moldovei - Sf Mitropolit Varlaam



MITROPOLITUL VARLAAM



Cea mai însemnată dintre domniile Moldovei în prima jumătate a sec. al XVII-lea a fost a lui Vasile Lupu (1634-1653), sprijinitor al culturii şi al Bisericii. În cursul domniei lui,Biserica Ortodoxă a ajuns la o strălucire pe care nu o mai cunoscuse din timpul lui Ştefan cel Mare. Aceasta s-a datorat şi lui Vasile Lupu,dar şi mitropolitului Varlaam,care a păstorit în tot cursul domniei sale(1632-1653).

Viaţa mitropolitului Varlaam. Era originar din părţile de sud ale Moldovei, din fostul ţinut Putna, născut într-o familie de răzeşi cu numele Moţoc. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre „schitul lui Zosin” de pe valea Secului, în preajma căruia marele vornic Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana, părinţii cronicarului Grigore Ureche, au ridicat Mănăstirea Secu .Acolo a învăţat carte grecească şi slavonească, sub îndrumarea unui călugăr cu numele Dositei. În curând a ajuns egumen al Mănăstirii Secu. Pe lângă grijile gospodăreşti,egumenul Varlaam a avut şi preocupări cărturăreşti. Atunci a tradus în româneşte lucrarea ascetică Leastviţa Sfântului Ioan Scărarul.

Datorită activităţii sale cărturăreşti, cât şi vieţii sale curate ,el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit , iar domnitorul Miron Barnovschi (1626-1629) l-a făcut duhovnic al său A ajuns în curând unul din sfetnicii apropiaţi ai acestui domn, care,în 1628, l-a trimis în fruntea unei solii la Moscova să cumpere icoane pentru ctitoriile sale. În drum spre Moscova, aceasta s-a abătut şi pe la Kiev, unde era pe atunci egumen al vestitei Lavra Pecerska românul Petru Movilă. Ajunşi la Moscova , trimişii Moldovei au fost primiţi de ţar , apoi Varlaam a comandat mai multe icoane la doi zugravi de aici .A zăbovit mai mult timp în capitala Rusiei, căci abia în decembrie 1629 s-a întors acasă. Ajuns în Moldova, a găsit lucrurile schimbate, căci Miron Barnovschi fusese înlăturat din scaun. Varlaam s-a retras atunci la Mănăstirea Secu.

Dar frumoasele sale însuşiri,cultura sa adâncă,srădania sa neobosită în slujba Bisericii l-au făcut vrednic de cinstea de a fi ales în scaunul de mitropolit al Moldovei. Hirotonia întru arhiereu a avut loc în ziua de 23 septembrie 1632.Primii ani de păstorire ai mitropolitului Varlaam s-au desfăşurat în vremuri destul de tulburi,din pricina unor schimbări de domnie. Ea a continuat apoi în tot cursul domniei lui Vasile Lupu.

Din multipla activitate a mitropolitului Varlaam,reţinem mai ales pe cea cărturărească. La îndemnul său,Vasile Lupu s-a îngrijit de înfiinţarea unei tipografii,adresându-se în acest scop lui Petru Movilă,acum mitropolit al Kievului. Acesta i-a trimis o tipografie,care a fost instalată în chiliile Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi. Aceasta a fost prima tipografie din Moldova. Aici a început mitropolitul Varlaam tipărirea de cărţi în româneşte,toate cu alt cuprins decât al cărţilor de slujbă bisericească.

Cazania din 1643.Cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam,şi în acelaşi timp una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti,este intitulată Cartea românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari sau Cazania,apărută la Iaşi,în 1643.Are 506 file,ilustrate cu numeroase gravuri,reprezentând scene biblice,chipuri de sfinţi la care se adaugă iniţiale înflorate,frontispicii,viniete,podoabe finale. Cartea începe cu un „Cuvânt” adresat de Vasile Lupu „la toată semenţia românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă”,arătând că oferă „acest dar limbii româneşti,carte pre limba românească,întăiu de laudă lui Dumnezeu,după aceia,de învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici”. Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu” al mitropolitului. Din aceste două prefeţe se desprinde ideea unităţii de neam şi de limbă a românilor din Moldova,Muntenia,â şi Transilvania.

Cartea are două părţi .Partea întâi cuprinde 54 de cazanii la duminici,iar partea a doua cuprinde 21 de cazanii la diferite sărbători.

Mitropolitul moldovean şi-a cules materialul „din multe scripturi din limba slavoniască”,arătând în prefaţă că este „adunată din toţi tălcovnicii Sfintei Evanghelii,dascălii Bisericii noastre”.Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii,care circulau în ţările româneşti în manuscris,traduse din greceşte sau din slavoneşte,le-a revizuit şi le-a dat ca „dar” întregului popor român. Cazania a adus un aport preţios la formare limbii noastre literare,fiind scrisă într-un stil viu şi plin de culoare,cu fraze bogate în comparaţii pitoreşti şi expresii plastice Prin conţinutul ei,dar şi prin frumuseţea graiului,Cartea românească de învăţătură a lui Varlaam a cunoscut o răspândire mult mai largă decât orice altă carte românească veche,ajungând nu numai în mâna episcopilor şi a preoţilor,ci chiar a credincioşilor de la sate Cea mai largă răspândire a cunoscut-o în Transilvania,unde s-au făcut copii după ea şi au avut loc procese pentru a intra în posesia ei.

Şapte Taine. A doua carte de seamă a lui Varlaam este cea intitulată Şapte Taine ale Bisericii ,apărută la Iaşi în 1644.Era o explicare,sub formă de întrebări şi răspunsuri, a celor Şapte Taine,cu rânduiala lor Cartea era menită să apere temeiurile credinţei ortodoxe împotriva calvinilor di Transilvania,care nu recunoşteau cele Şapte Taine.

Răspunsul la Catehismul calvinesc. A treia lucrare a mitropolitului Varlaam se intitula Răspuns la Catehismul calvinesc. Se ştie că în 1642,conducătorii calvini ai Transilvanie au publicat un Catehism la Alba Iulia .Un exemplar din acesta a ajuns în mâna învăţatului boier Udrişte Năsturel,la care l-a aflat apoi mitropolitul Varlaam,când fusese în Ţara Românească pentru ca să împace pe Matei Basarab cu Vasile Lupu. Citindu-l şi constatând că era „plin de otravă de moarte sufletească”, mitropolitul moldovean a socotit că este de datoria lui să convoace un sobor al ierarhilor din ambele ţări,pentru a lua atitudine împotriva Catehismului. Soborul în 1644 la Iaşi sau la Suceava şi a avut misiunea de-a aproba Răspunsul întocmit de mitropolitul Varlaam La Catehismul din 1642. Deosebit de însemnată este prefaţa sa,în care apare din nou ideea de unitate naţională.

Şcoala Superioară de la Iaşi. În 1640,Vasile Lupu,la îndemnul mitropolitului Varlaam,a pus bazele unui Colegiu la Iaşi. El s-a adresat mitropolitului Petru Movilă al Kievului,cerând să-i trimită dascăli învăţaţi,ceea ce acesta a şi făcut .Aici se predau limbile greacă,slavonă,latină,teologia,astonomia,gramatica,filozofia,retotica,dialectica,aritmetica, geometria. Academia a decăzut după ce Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc.

În 1653,când Vasile Lupu a pierdut tronul,Varlaam s-a retras la Mănăstirea Secu de unde plecase cu 21 de ani în urmă. A trăit în liniştea acestei mănăstiri până la moartea sa în toamna anului1657.A fost canonizat in anul 2007 iar ziua sa de prăznuire este pe 30 august.

0 comenteaza: